Endometriosis: 5 Things to Know

A Spotlight on Endometriosis

What was once a common condition suffered largely in silence and out of public view has been making news in recent months. Celebrities have shared their experiences with this painful, debilitating, and often misunderstood condition. Advocates launched a hashtag on social media and held a protest at the Washington, DC, headquarters of the American College of Obstetricians and Gynecologists, demanding improved standards of care and resources for patients with endometriosis. On Worldwide Endometriosis Day, the annual EndoMarch took place to raise awareness of and demand more attention to the problem of endometriosis.

Fortunately, progress is being made, bit by bit. A new drug treatment for endometriosis-associated pain has just been approved. Researchers are working on a noninvasive diagnostic blood test. And the Australian Minister for Health released a national action plan to address endometriosis, because so many people „have never heard of the word.”

The Burden of Endometriosis

Endometriosis is a benign chronic inflammatory disease that affects up to 10% of women. The symptoms of endometriosis, including cyclic pelvic pain, dysmenorrhea, and dyspareunia, may significantly influence a woman’s quality of life, sexual relationships, and time away from work, costing billions in healthcare expenses at a national level.

Here are five things to know about endometriosis.

1. It’s thought to be the result of „retrograde menstruation.” Endometriosis occurs when endometrial glands and stroma migrate to extrauterine locations. Many theories, but no consensus, exist about the etiology of endometriosis. The most widely accepted is that of retrograde menstruation, in which fragments of endometrium are passed through the fallopian tubes into the peritoneal cavity. This mechanism does not explain all cases of endometriosis, especially those in which lesions are found in distant locations (such as the lungs). In another theory, endometrial tissue travels to ectopic sites through blood or lymphatic channels, similar to the way in which cancer cells spread.

Histopathologic analysis of tissue samples removed surgically is the gold standard for the diagnosis of endometriosis.

In some cases, endometriosis can be suspected in the presence of characteristic symptoms—dysmenorrhea, chronic pelvic pain, menstrual irregularities, dyspareunia, cyclic intestinal or urinary symptoms, and infertility. Imaging studies (ultrasound, MRI) may also reveal lesions typical of endometriosis (eg, endometriomas). Immobility of the pelvic organs, and palpation or direct visualization of lesions in the vaginal wall upon pelvic exam, may also suggest endometriosis. Some experts believe that a strong clinical suspicion supported by imaging findings is sufficient for starting therapy.

2. Endometriosis is estrogen-dependent. Endometriosis isn’t seen before menarche, and its symptoms improve after menopause. Endometriosis is known to proliferate in an estrogen-rich environment and undergoes atrophy when estrogen levels are low.

Thus, hormones that create a progesterone-dominant environment are used in the management of endometriosis. Drugs that suppress ovulation or the hypothalamic/pituitary axis, or increase progesterone availability (which induces atrophy or decidualization of endometrial implants), as well as nonhormonal agents that interfere with neovascularization can be considered for medical therapy. Hormone treatments, which include combined oral contraceptives, progestins, gonadotropin-releasing hormone (GnRH) agonists, and androgens, have demonstrated efficacy for the relief of pain associated with endometriosis. Nonsteroidal anti-inflammatory drugs (NSAIDs) also help by reducing the prostaglandin levels that play a key role in dysmenorrhea and chronic pelvic pain. An oral GnRH antagonist, elagolix, has recently been approved for endometriosis.

Surgical treatment of endometriosis is recommended when chronic pain does not respond to medical therapy, when deep infiltrating endometriosis results in significant bowel or ureter stenosis, or as part of infertility management. Surgery may be conservative or definitive. Surgical excision or coagulation of endometriotic lesions significantly improves pain associated with the condition. To reduce recurrence risk, surgery may be combined with postoperative medical treatment.Laparoscopic uterine nerve ablation and presacral neurectomy are other techniques to reduce chronic pelvic pain, but with limited efficacy.

3. Endometrial lesions and endometriomas can infiltrate nonreproductive organs, making treatment challenging. Endometriosis can infiltrate nearly every organ in the body, although the lesions are typically found in abdominal or pelvic sites, including the bladder, bowel, and rectum. Lesions that penetrate > 5 mm below the peritoneal surface are considered „deeply infiltrative endometriosis.”

Endometriomas (sometimes called „chocolate cysts”) are the cysts that develop in the ovaries of a woman with endometriosis. Asymptomatic endometriomas that do not display suspicious sonographic features may be followed expectantly with regular ultrasound. Medical management rarely induces regression of endometriomas. Cysts that are > 5 cm, appear suspicious on ultrasound (septated cyst, papillary projections), grow rapidly, or cause pain may require surgical intervention. For best long-term results, excision of the cyst wall is recommended over fenestration and coagulation. Cysts frequently recur after aspiration only.

Hysterectomy with or without bilateral salpingo-oophorectomy may be considered as definitive surgery in women who no longer desire fertility and/or are close to menopause. Long-term results are superior when the ovaries are removed as well. To avoid the complications of hypoestrogenism, combined hormone replacement therapy may be needed postoperatively.

4. The right diet can impede the progress of endometriosis.

Lifestyle changes are often considered in the management of chronic diseases. Dietary changes and the use of supplements have been evaluated for their effects on endometriosis-associated pain. These changes may affect the immune system, thereby interfering with disease progression. The available data on these interventions are considered low-quality, mainly owing to small study sample sizes.

Limited evidence supports some benefit from certain supplements (fenugreek, fish oil, vitamin B1, ginger, valerian, and zinc) compared with no treatment or treatment with NSAIDs. According to a 2014 meta-analysis, coffee/caffeine intake does not influence endometriosis.

The consumption of certain dietary fats can have an impact on endometriosis; long-chain omega-3 fatty acids seem to lower the risk. It has been suggested that adequate vitamin D supplementation and higher dairy food intake can lower the risk for endometriosis as well. Furthermore, at least in one study, pain associated with endometriosis seemed to respond well to a gluten-free diet.

On the basis of the currently available data, fruits and vegetables (for their antioxidant effects), dairy products, certain types of fats, and a gluten-free diet may improve symptomatic endometriosis. A diet rich in red meat and ham should be avoided, however.

It must be acknowledged that the literature on the impact of diet on the symptoms of endometriosis are limited, and studies are needed for evidence-based recommendations. However, with a low risk for harm, these lifestyle modifications can be discussed with the patient in addition to offering standard medical and/or surgical therapies.

5. Endometriosis increases risk for some cancers. The lifetime risk for ovarian cancer, the sixth most common cancer in women, is 0.5%-1%. Ovarian cancer, which has genetic and reproductive risk factors, is associated with poor long-term survival because it typically is diagnosed at an advanced stage.

Women with endometriosis have about a 50% increased risk for epithelial ovarian cancer (especially clear cell, endometrioid, or low-grade squamous cell cancers). The altered inflammatory response of endometriosis may explain this increased risk. Genetic studies have also reported a link between endometriosis and ovarian cancer risk. The use of combined oral contraceptives has been shown to reduce this risk, and oophorectomy (both uni- and bilateral) has been shown to carry a protective effect.

One more thing: Infertility is common. Endometriosis may be diagnosed in about one half of women with infertility. In the presence of dense adhesions that distort the pelvic pathology, a clear association with infertility can be established. An adverse impact on oocyte quality, tubal function, or altered endometrial receptivity may be the link in other cases.

Infertility cannot be managed with medical therapy of endometriosis alone, because medical therapies interfere with ovulation. Laparoscopic treatment of early-stage endometriosis (I or II) improves the chance of spontaneous pregnancy. Considering the incidence of endometriosis and its impact on fertility, it is estimated that 30-40 laparoscopies must be done in asymptomatic women to achieve one additional pregnancy. Therefore, although laparoscopy is not recommended primarily to look for endometriosis in asymptomatic infertile women, when endometriosis is found during laparoscopy, it should be excised (the „see and treat” approach). Expectant management after surgery for stage III or IV endometriosis is believed by some experts to be associated with pregnancy rates as high as 50%, but this has not been confirmed in randomized controlled trials.


FDA Clears Elagolix (Orilissa) for Endometriosis Pain

FDA Clears Elagolix (Orilissa) for Endometriosis Pain

The US Food and Drug Administration (FDA) has approved elagolix (Orilissa, AbbVie), the first oral gonadotropin-releasing hormone antagonist specifically developed for the treatment of moderate to severe pain associated with endometriosis, the company has announced.

The FDA approved elagolix under priority review. It is expected to be available in the United States next month.

Elagolix represents a „significant advancement for women with endometriosis and physicians who need more options for the medical management of this disease,” Michael Severino, MD, chief scientific officer at AbbVie, said in a news release.

Data from two studies involving nearly 1700 women with moderate to severe endometriosis pain supported FDA approval.

Elagolix, at a dose of 150 mg once daily or 200 mg twice daily, significantly reduced the three most common types of endometriosis pain: daily menstrual pelvic pain, nonmenstrual pelvic pain, and pain with sex, the company said.

The recommended duration of use of elagolix is up to 24 months for the 150-mg once-daily dose and up to 6 months for the 200-mg twice-daily dose, as it causes a dose-dependent decrease in bone mineral density (BMD), the company said.

Loss of BMD is greater with increasing duration of use and may not be completely reversible after stopping treatment, the company noted. For women with moderate hepatic impairment, the recommended dosage is 150 mg once daily for up to 6 months. The drug should be taken orally at roughly the same time each day, with or without food.

„Endometriosis is often characterized by chronic pelvic pain that can impact women’s daily activities,” Hugh Taylor, MD, study investigator from Yale University School of Medicine in New Haven, Connecticut, said in the release. „Women with endometriosis may undergo multiple medical treatments and surgical procedures seeking pain relief, and this approval gives physicians another option for treatment based on a woman’s specific type and severity of endometriosis pain.”


Cum decurge operatia de endometrioza – perspectiva unui pacient

Cum decurge operatia de endometrioza – perspectiva unui pacient

Esti programata la operatie sau esti pur si simplu curioasa sa stii cum decurge o astfel de interventie pentru endometrioza avansata? Pentru ca deseori sunt intrebata despre acest aspect, am decis ca astazi sa relatez un pic despre asta.

Bineinteles, tineti cont ca lucrurile ar putea sa nu se aplice intocmai in toate spitatele (sau poate chiar nici in cadru aceluiasi spital, unele etape e posibil sa fie sarite sau altele noi introduse etc.) insa articolul asta tot e un punct de plecare important si de ajutor, sper eu.


Cele 4 stadii ale endometriozei

Cele 4 stadii ale endometriozei

Ca orice afectiune grava, si endometrioza are mai multe stadii. E drept ca, in acest moment, destul de putini medici stiu despre acestea si le prezinta pacientelor, dar cum astazi exista atatea surse de informare, iata mai jos descrierea fiecarui stadiu in parte.

Inainte, insa, va reamintim ca stabilirea stadiului se face dupa un control ginecologic endometriozic riguros: anamneza (discutia aprofundata cu pacienta), consult pe masa (tuseu vaginal + consult cu valve) si ecografia transvaginala realizata de un medic cu experienta in endometrioza.


Dr. Voicu Simedrea si dr. Denisa Tisea ajung la Constanta pentru un dublu eveniment dedicat endometriozei

Dr. Voicu Simedrea si dr. Denisa Tisea ajung la Constanta pentru un dublu eveniment dedicat endometriozei

Week-endul acesta, medicii, dar si pacientii din Constanta si imprejurimi au ocazia de a lua  parte la un eveniment special, dedicat endometriozei.

Dr. Voicu Simedrea si dr. Denisa Tisea, ambii medici din Timisoara, cu o vasta experienta in diagnosticarea si tratarea endometriozei, vor ajunge in Constanta pentru a discuta atat cu medici de diverse specializari, cat si cu pacientele cu endometrioza.

Evenimentul care va cuprinde, astfel, doua intalniri, va avea loc sambata, 16.09.2017, incepand cu orele 16.00, la Spitalul Euromaterna Constanta.


Ce ar trebui sa contina “bagajul pentru spital”, cand te operezi de endometrioza?

Ce ar trebui sa contina “bagajul pentru spital”, cand te operezi de endometrioza?

Daca urmeaza sa te operezi de endometrioza, trebuie sa ai in vedere si alte aspecte ceva mai “administrative” , cum ar fi, de pilda, bagajul pentru spital.

Pentru ca am trecut deja prin aceasta experienta, iata mai jos un mic ghid in acest sens. E drept, eu am fost operata la un spital privat, Premiere din Timisoara, asa ca datele pot sa difere putin la un spital de stat, dar la finalul articolului am trecut cateva obiecte in plus si pentru aceasta varianta, a interventiei realizata la stat.

Sa va povestesc cum a fost si este la Spital Premiere. In salon ai tot ce iti doresti, de la televizor pana la sapun si prosoape la baie. Asadar, lista pentru bagaj nu va fi in acest caz prea lunga. Sunt niste obiecte pe care ar fi bine sa le ai cu tine “just in case”, dar de la spital ti se da camasuta, papuci, tampon dupa operatie, infiermierele iti fac toaleta sau te schimba cand e cazul, nu trebuie sa ai tu nimic la tine in acest sens.

Totusi, iata cu ce zic eu ca ar fi bine sa vii pregatita:

  • Pasta de dinti si periuta de dinti
  • Sapun (doar daca nu vrei sa il folosesti pe cel din spital)
  • Sosete (daca stii ca esti ceva mai friguroasa)
  • O jacheta cu nasturi la fel, daca stii ca esti mai friguroasa, insa cel mai probabil nu vei avea nevoie de ea. Eu am avut la mine, insa a fost foarte cald in salon, asa ca nu am purtat-o.
  • Un prosop, dar nu pentru baie ca acolo sunt, ci asa, sa il ai cu tine in pat (de pus pe perna, de avut in cazul in care versi etc.)
  • Un pieptene, o crema de fata hidratanta etc. Nu vei avea timp sau chef de astfel de lucruri, insa nu se stie cat de repede te vei recupera si vei vrea sa arati bine sau cel putin sa iti hidratezi tenul si sa iti periezi parul.
  • Orice stii ca iti poarta noroc sau ca te ajuta: un talisman, un obiect de la o persoana draga, o cruciulita, un acatist, o iconita etc.
  • Haine mai multe daca vii dintr-un oras indepartat. Chiar daca nu vei sta prea mult la hotel (spui tu in prima faza), nu stii cum se vor schimba lucrurile. Tocmai de aceea, asigura-te ca ai in valiza suficiente haine (de regula pentru mai multe zile decat cele preconizate), iar toate sa respecte noul tau statut de „proaspat operata” (haine largi, bluze care sa acopere burta etc.)

Asta ar fi lista pentru cele care se vor opera in privat. Pentru celelalte, lista ar putea continua astfel:

  • Pijamale sau camasa de noapte (hainele sa fie cat mai largi, fara elastic la brau)
  • Un pulover mai gros, in cazul in care iti e frig, dar sa fie mai mare, nu stramt.
  • Papuci

Cam aceasta ar fi lista “general valabila” la care eu as adauga si mult curaj si credinta ca va fi bine! Pentru ca da, pana la urma lucrurile se rezolva, indiferent prin ce trecem intr-o anumita perioada!

un articol de Marina Rasnoveanu

Citeste si: Explicarea operatiei de endometrioza


Intrebari pe care sa i le adresezi medicului cu experienta in endometrioza la primul consult, dar nu numai!

Intrebari pe care sa i le adresezi medicului cu experienta in endometrioza la primul consult, dar nu numai!

Dupa acel mic ghid al modului in care ar trebui sa abordam primul consult, iata mai jos cateva intrebari “general valabile” la care ar fi bine sa afli raspunsuri.

Bineinteles, fiecare caz e diferit, asa ca intrebarile vor varia in functie de asta. Listei de mai jos ar trebui sa ii adaugi cateva intrebari “personalizate”. In plus, nu uita ca endometrioza este o boala incurabila inca ceea ce inseamna nu ca nu poate fi controlata cu succes, ci ca nu exista tratament care sa mearga la toate pacientele.

Unele lucruri functioneaza perfect la altele, in vreme ce la altele dau gres. Nu uita nici ca doctorul nu este Dumnezeu. E de inteles sa spuna “nu stiu” la o anumita intrebare, dar doar in contextul acesta al endometriozei, o afectiune despre care se stiu inca foarte putine.

De exemplu, cauzele clare ale endometriozei nu sunt cunoscute, exista doar teorii, ceea ce inseamna ca unii doctori s-ar putea feri sa dea un verdict final privind cauza. Asta nu inseamna ca nu stiu, ci ca pur si simplu nu vor se se pronunte.

Asadar, iata mai jos ce intrebari ai putea include la primul consult la medicul cu experienta in endometrioza.

  1. Ce este endometrioza?
  2. Poate fi endometrioza ereditara, copiii sau nepotii mei o pot mosteni? (mai ales daca ai cazuri in familie)
  3. Este adevarat ca endometrioza se diagnosticheaza numai prin operatie laparoscopica?
  4. Care sunt factorii de risc pentru endometrioza?
  5. Ce trebuie sa fac pentru a sti sigur daca am sau nu am endometrioza?
  6. Formele incipiente ale bolii (stadiul 1, 2) pot avansa in stadii avansate?
  7. Ce pot face pentru a impiedica sau macar pentru a incerca sa previn acest lucru?
  8. Care sunt criteriile de stadializare a bolii? (de exemplu, un nodul rectovaginal “arunca” boala in stadiul 4)
  9. Am un chist ovarian de multi ani. Doctorii imi spun sa nu il operez. Se poate transforma in chist endometriozic? Se poate maligniza, in timp?
  10. Ce tratament imi recomandati, avand in vedere situatia mea prezenta?
  11. Cat de mult conteaza in contextul endometriozei dieta si sportul?
  12. Sunt anticonceptionalele sau tratamentele de ultima generatie eficiente pentru toata lumea? La ce sa ma astept, obiectiv vorbind, in privinta simptomatologiei, dar si a rezultatelor?
  13. Va trece endometrioza mea dupa ce ma operati?
  14. Ce pot face dupa operatie pentru a incetini progresul bolii?
  15. Cum imi pot afecta anticonceptionalele viata de zi cu zi (inclusiv viata intima).
  16. Ce pot lua pentru a preveni efectele lor secundare?
  17. Ma confrunt cu uscaciune vaginala sau dureri la contact sexual. Ce imi recomandati?
  18. De intrebat despre orice alt simptom crezi tu ca este asociat endometriozei (durere la contact, la urinare, tulburari gastro intestinale, de muschi, de picior, de spate, durere si sange expectorat in timpul ovulatiei sau a menstruatiei etc.)
  19. Cat la suta este RMN-ul sigur sau complet? Trebuie sa il fac cu protocol? Ce presupune acesta si de ce se recomanda o astfel de tehnica speciala?
  20. Cat de des trebuie sa vin la control, in functie de stadiul endometriozei mele si a cazului meu (operata, neoperata etc.)?
  21. Imi poate afecta endometrioza viata sexuala?
  22. Am probleme cu glanda tiroida. Cele doua probleme pot fi relationate?
  23. Ce alti specialisti credeti ca ar trebui sa vad, avand in vedere istoricul meu medical si tabloul clinic in care intra si endometrioza?
  24. Sunt inca tanara si nu vreau sa am copii. Ar putea endometrioza sa ma afecteze in timp? Care sunt optiunile mele in acest sens?
  25. Cum imi afecteaza operatia de endometrioza rezerva ovariana?
  26. Sunt sigura ca dupa operatia de endometrioza voi ramane insarcinata?
  27. Cum voi sti daca planul meu de tratament da roade?
  28. Care sunt beneficiile, dar si riscurile lui?
  29. Nu sunt de acord cu un punct din acest plan, din diverse motive (de relatat si discutat impreuna cu doctorul). Care imi sunt alternativele?
  30. Ce se poate intampla daca nu iau nimic pentru endometrioza?
  31. Cate paciente operate de endometrioza aveti? Cate cu stadii avansate?
  32. Exista vreo platforma unde pot vorbi cu ele sau imi puteti da contactul unora care doresc sa isi impartaseasca experienta?
  33. Exista organizatii de suport pentru endometrioza? Cum pot lua legatura cu acestea? (da, si doctorii cu experienta in endometrioza ar trebui sa stie aceste aspecte)

Bineinteles, s-ar putea ca pe unele sa nu le gasesti necesare, asa ca fa-ti o selectie si adauga-le tu pe cele “personalizate”. In plus, fii deschisa in privinta simptomelor si a istoricului si incearca sa nu te lungesti prea mult in privinta discutiei la fiecare intrebare. Pana la urma, nu esti singura pacienta.

Si, nu il ultimul rand, nu uita ca controlul endometriozic ar trebui sa contina anamneza, consult pe masa (valve plus tuseu vaginal) si ecografie transvaginala. In plus, pe langa “vestitele” chiste endometriozice, aderentele si nodulii endometriozici sunt alte forme ingrijoratoare ale endometriozei pe care doctorul ar trebui sa le investigheze in timpul acestui consult.

Un articol de Marina Rasnoveanu


Endometrioza extra pelvina – care sunt cele mai frecvente localizari? (Studiu)

Endometrioza extra pelvina – care sunt cele mai frecvente localizari? (Studiu)

Deseori, leziunile endometriozice apar si in afara zonei pelvine. Specialistii din Grecia si Statele Unite ale Americii au demarat un studiu amplu, menit sa ofere mai multe explicatii si raspunsuri cu privire la caracteristicile si locatia endometriozei extra pelvine.

Analiza retrospectiva a cuprins 200 de paciente cu endometrioza extra pelvina, din doua regiuni distincte, Creta si New Haven. Pe langa acestea au mai fost in observatie si alte 800 de paciente, dar de asta data doar cu endometrioza pelvina.

Rapoartele medicale au fost analizate indeaproape, iar diagnosticul confirmat pe baza analizei histopatologice. In plus, au fost inregistrati si studiati si alti parametri, cum ar fi varsta, simptomele, operatiile anterioare, modalitatile de diagnostic, leziunile endometriozice gasite in alte zone etc.

Rezultatele au relevat faptul ca tractul gastrointestinal reprezinta cea mai frecventa zona in care apar leziunile endometriozice extrapelvine (104 din 200 de cazuri), urmat de tractul urinar (70 din 200 de cazuri).

Ureterul stang e mult mai afectat (49 din 200 de cazuri) decat cel drept (21 din 100 de cazuri).

Toate femeile, indiferent de tara, au avut caracteristici similare, implicand varsta, greutatea, simptomele, varsta de aparitie a primei menstruatii, stadiile endometriozei, istoricul familial privind endometrioza.

Concluzia: tractul gastrointestinal si sistemul urinar sunt cele mai frecvente zone de aparitie a endometriozei pelvine.

Studiul de mai sus prezinta cateva informatii de baza pentru orice pacienta cu endometrioza, dar mai ales pentru medicii de diverse specializari, care ajuta la managerierea bolii. Asadar, daca diagnosticul pus este de endometrioza, ar trebui sa se aiba in vedere si leziunile ceva mai grave, care pot afecta zonele extrapelvine. Investigatiile necesare si/sau anamneza amanuntita sunt, astfel, necesare pentru ca pacienta sa aiba un tablou complet asupra a tot ceea ce se intampla referitor la endometrioza sa.

Mai multe despre acest studiu, dar si alte informatii despre endometrioza, poti gasi aici:

Marina Rasnoveanu

Doua dintre investigatiile necesare in endometrioza (pelvina sau extra pelvina) sunt RMN-ul cu protocol pentru endometrioza si Hidro Colo Ct-ul. Citeste aici mai multe despre acestea: http://endometrioză.ro/rmn-cu-protocol-pentru-endometrioza-tot-ce-trebuie-sa-stii-din-perspectiva-unui-pacient/ si http://endometrioză.ro/hidro-colo-ct-o-investigatie-importanta-endometrioza/


De cati specialisti este nevoie pentru a trata o pacienta cu endometrioza?

De cati specialisti este nevoie pentru a trata o pacienta cu endometrioza?

In Romania, ne aflam inca la momentul in care populatia ar trebui educata asupra ceea ce inseamna de fapt endometrioza. In vreme ce multi cred ca aceasta afectiune se rezuma la chisturi ovariene, lucrurile sunt mult mai complexe de atat.

Nodulii rectovaginali care pot sa apara la nivelul colonului sau chiar al plamanilor, aderentele endometriozice ce afecteaza organele din sau de langa zona pelvina, infertilitatea sunt printre cele mai importante astfel de manifestari ale endometriozei.

Odata ce stim acest lucru, insa, vine intrebarea legitima: de cati specialisti este nevoie pentru a trata corect si complet o pacienta cu endometrioza?

Iata mai jos o lista a tuturor celor care ar trebui implicati in procesul de manageriere a cazurilor de endometrioza:

  1. Chirurg ginecolog, cu experienta in endometrioza

E adevarat, nu exista inca titulatura oficiala de “chirurg ginecolog, cu experienta in endometrioza”, insa asta nu inseamna ca toti chirurgii sau toti ginecologii stiu suficient de multe despre endometrioza. Unul dintre motive este cel relatat mai sus: fatetele ei sunt multiple, complicatiile la fel, asa ca doar un medic cu experienta stie cum sa trateze corect aceasta boala pentru care nu exista, inca, tratament general valabil.

In plus, nu uita ca si consultul ar trebui sa se desfasoare un pic diferit aici: o anamneza amanuntita pe care sa ti-o faca doctorul, consult pe masa (tuseu vaginal plus consult cu valve) si ecografie transvaginala. In urma acestora, doctorul iti va recomanda, doar daca e cazul, si unele investigatii mai complexe, cum ar fi RMN-ul cu protocol in endometrioza (implica instilare de gel in vagin si anus) si Hidro Colo CT (pentru ca in endometrioza nodulii se dezvolta din interior spre interior).

2. Chirurg colo-rectal

Atunci cand investigatiile de mai sus arata leziuni endometriozice la nivelul intestinului, in operatie ar trebui sa fie prezent si un chirurg colo-rectal. El va lua hotararea (impreuna cu ceilalti medici din echipa) de a face rezectie de rect, shaving sau, in unele cazuri, chiar de colostoma.

Chirurgul colo-rectal nu ar trebui sa inlocuiasca chirugul ginecolog cu experienta in endometrioza pentru ca acesta din urma se va ocupa de excizarea leziunilor endometriozice din regiunea pelvina, rect etc.

3. Chirurg urolog

Din nou, in cazul in care aderentele sau nodulii apar pe vezica si situatia este complicata, este necesara prezenta in operatie si a unui chirurg urolog.

4. Medic specialist in reproducere umana asistata

In cazul endometriozei, nu de putine ori se afirma ca trebuie avuta in vedere o atitudine“patient tailored approached” – asta inseamna ca trebuie discutat cu pacienta pentru a vedea care ii sunt dorintele. In functie de asta, dar si de starea ei propriu zisa se traseaza planul de tratament.

Deseori, pacienta ar putea avea nevoie mai intai de un medic specialist in Reproducere Umana Asistata. Exista numeroase studii care arata ca prezenta endometrioamelor, de pilda, nu influenteaza cu nimic rezultatele FIV, asadar, daca situatia nu este prea grava, operatia nu este necesara, ci procedurile FIV (daca pacienta isi doreste copii). (cititi studiul acesta sau acesta).

Pe de alta parte, insa, cand leziunile endometriozice pun in pericol viata pacientei (endometrioza colo rectala severa etc.), operatia este necesara. (cititi studiul acesta )

Pentru toate astea, insa, trebuie sa tii legatura atat cu medicul chirurg ginecolog, cat si cu cel specializat in reproducere umana asistata.

Un alt punct de mentionat aici este ca medicul specializat in reproducere umana asistata ar trebui sa aiba experienta cu paciente cu endometrioza pentru a sti ce si cum sa aplice metodele FIV astfel incat sa nu inrautateasca afectiunea deja existenta. Eventual, intereseaza-te cate astfel de cazuri a avut inainte, iar daca te-ai confruntat, de pilda, cu nodul rectovaginal, intreaba-l clar despre acest aspect.

5. Medic endocrinolog

Sunt diverse teorii care leaga endometrioza de un nivel crescut de estrogen, de pilda. Tocmai de aceea, in unele situatii, vizita la medicul endocrinolog in contextul endometriozei ar fi indicata. Un astfel de specialist te poate ajuta cu analizele hormonale, iti poate trasa tabloul clinic din acest punct de vedere si va incerca sa corecteze valorile peste sau sub limite. E posibil ca, astfel, multe dintre simptomele suparatoare ale endometriozei sa dispara. E important, insa, ca si acest medic specialist sa cunoasca detalii despre endometrioza si mecanismul ei.

6. Psiholog

Un specialist ocolit inca de foarte multe paciente cu endometrioza. Nu, daca apelezi la un psiholog nu inseamna ca iti renegi afectiunea sau ca totul se desfasoara doar in mintea ta. Dar gandeste-te asa: ai sau ai avut dureri crunte, ai trecut sau vei trece printr-o operatie complicata, vrei un copil, insa dorinta asta intarzie sa se implineasca, sotul/partenerul/familia/prietenii pun presiune pe tine. Nu ti se par prea multe pentru a le duce singura? Tocmai de aceea, un psiholog este de ajutor in cazul pacientelor cu endometrioza.

7.Un altfel de terapeut, la alegere!

E lucru binecunoscut faptul ca endometrioza, cel putin deocamdata, nu are leac. Nu exista o formula general valabila, care sa functioneze pentru toate pacientele. Studiile privind substantele alopate sunt cam la acelasi nivel cu studiile care investigheaza eficienta plantelor sau a altor terapii asupra endometriozei.

Asadar, fie ca vorbim aici despre dieta, acupunctura, presupunctura, yoga, terapii anti-stress, masaj, rugaciune – vezi ce ti se potriveste si ce functioneaza in cazul tau si adauga-l in acest “plan de tratament”!

Nu uita, insa, ca consultul medicului specialist ar trebui sa primeze, iar acest ultim punct vine doar ca o completare a celorlalte.

Un articol de Marina Rasnoveanu


Mic ghid pentru consultul la un medic cu experienta in endometrioza

Mic ghid pentru consultul la un medic cu experienta in endometrioza

Te-ai decis ca e timpul sa gasesti un doctor care sa stie sa diagnosticheze corect endometrioza, sa poata interveni chirurgical cand e cazul si sa iti ofere un tratament viabil, potrivit tie (atat cat se poate, avand in vedere ca studiile si cercetarile sunt inca la inceput)?

Perfect! Esti deja pe drumul cel bun! Urmeaza un research pe internet, discutii cu prietenii, grupuri Facebook, mesaje private cu fete care au trecut si ele prin tot acest proces sau poate chiar unul mai complex etc.

Te-ai hotarat asupra unui asemenea specialist si ai reusit sa iti faci si programare.

De acum ce urmeaza?

Pentru ca atat timpul tau, cat si al acelui doctor este pretios, iata mai jos un mic ghid pentru acest consult. Ar fi bine sa citesti trucurile urmatoare tocmai pentru a fi pregatita si a sti in ce maniera sa pui problema:

  1. Nu accepta consult simplu, ci doar endometriozic!

Primul pas in a te asigura ca ai nimerit la un medic ok, este sa vezi si sa stii ca iti va face consult endometriozic: discutie inainte (anamneza – asta ar putea sa includa sau nu si analizele, investigatiile, iesirile din spital anterioare), consult pe masa ginecologica si ecografie transvaginala.

Daca se sare una dintre etape, nu te sfii sa ii amintesti doctorului. Poate ca pur si simplu uita de etapa a doua, asa ca mai bine fii prevazatoare!

  1. Du-te pregatita, cu un set de intrebari!

Nu, nu esti singura sau prima pacienta care face asta, iar daca doctorul este deranjat de lista ta de intrebari poate ar fi mai bine sa cauti si alte optiuni. Astfel, scutesti timp, afli ce te intereseaza si nu exista riscul de a uita ceva pentru ca apoi sa revii cu telefoane si emailuri la care nu stii daca ti se va raspunde.

Ia-o sistematic si vezi ce este important sa afli in acea consultatie si ea limitata ca timp. Bineinteles, fa o selectie a celor mai relevante intrebari.

  1. Ia cu tine in cabinet si sotul, prietenul, mama sau o prietena!

Pe langa faptul ca asta te va linisti psihic, cel de langa tine va fi cu siguranta mai concentrat pe ce va spune medicul. In plus, va cunoaste doctorul, vei avea o a doua impresie si astfel, medicul iti va cunoaste familia etc – ceea ce conteaza si in general, dar si in cazul in care te vei opera.

  1. Nu te sfii sa amintesti despre studiile si articolele citite pe internet!

Bineinteles, nu e cazul sa vorbesti despre orice material neprobat stiintific, insa medicii trebuie sa stie ca pacientele cu endometrioza sunt foarte bine documentate. Din pacate, uneori mai bine documentate decat unii doctori, dar asta nu trebuie sa te inhibe.

Sunt medici care nu cred in dieta, iar asta e de inteles, insa orice doctor ar trebui sa te asculte cand faci referire la ceva studii fara a se arata iritat ca citesti prea mult despre asta.

  1. Intreaba despre formele, riscurile si operatia de endometrioza!

Poate un barometru important in a vedea cat de ok este acel medic este de a verifica cat de mult stie despre formele endometriozei. Nodulii rectovaginali sunt printre cei mai importanti, asadar nu este suficient ca doctorul sa iti spuna daca ai sau nu ai un chist endometriozic, ci sa elimine si riscurile unor complicatii mai grave.

  1. Intreaba ce alti medici ar trebui implicati in tratarea ta!

Da, vei spune ca medicul ar trebui sa iti recomande asta, insa nu strica niciodata sa intrebi. Si doctorii sunt oameni: pot uita, se pot focusa pe situatia ta actuala, nu au de unde sa stie daca tu ai probleme cu glanda tiroida, de exemplu.

Medicul endocrinolog, cel specialist in Reproducere Umana Asistata, urologul – sunt doar cateva dintre exemplele de medici pe care ar trebui sa ii consulti mai apoi.

  1. Creeaza si mentine o forma de contact cu medicul tau!

E adevarat, poate nu-ti va raspunde de fiecare data la telefon sau email, insa avand in vedere gravitatea si formele bolii, respectivul doctor trebuie sa iti ofere o alta forma de comunicare, in caz de nevoie. Emailul e cel mai accesibil, dupa care telefonul.

Apoi, insa, ai si grija sa nu exagerezi cu intrebarile si sa fii scurta, concisa si clara in comunicarea voastra ulterioara.

  1. Fii constienta de faptul ca doar el singur nu va rezolva pe de-antregul situatia endometriozei tale!

Oricine ar fi acel medic, din tara sau strainatate, cu experienta mai vasta sau mai restransa pe endometrioza, el singur nu iti poate rezolva toate problemele asociate endometriozei. Pe langa partea medicala, tine si de tine de a fi disciplinata alimentar (daca tu crezi in partea asta si vrei sa o aplici), de a face suficient sport, de a nu fi stresata, de a-ti rezolva si alte probleme de sanatate care, poate, agraveaza endometrioza etc.

Implica-te si pe tine in acest proces si ai rabdare si credinta ca poti trece peste tot ce iti ofera endometrioza. Si nu oricum, ci cu zambet pe chip si speranta in suflet!

un articol de Marina Rasnoveanu